Economie
Patru paşi prin care Iaşul poate deveni mai atractiv #1
Patru paşi prin care Iaşul poate deveni mai atractiv #2
Patru paşi prin care Iaşul poate deveni mai atractiv #3
swipe pentru navigare

Patru paşi prin care Iaşul poate deveni mai atractiv

A+ a-

Experţi ai Băncii Mondiale România au prezentat la Iaşi studiul privind „Oraşele Magnet“ * capitala Moldovei se află abia pe locul şase în ceea ce priveşte „cele mai atractive oraşe secundare din România“, fiind luate în calcul criterii legate de calitatea vieţii şi de mediul de business * specialiştii au prezentat şi punctele forte ale oraşului, dar şi măsurile prin care ar putea fi redus decalajul faţă de oraşe precum Timişoara sau Cluj-Napoca

În ultimele două zile, Marius Cristea şi Marcel Ionescu-Heroiu, experţi ai Băncii Mondiale, s-au aflat la Iaşi pentru a prezenta raportul „Oraşe Magnet“. Atât în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Civica la Primăria Iaşi, cât şi într-o întâlnire anunţată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, cei doi specialişti au vorbit despre principalele zone urbane funcţionale din România, care trebuie să ajungă din urmă Bucureştiul. „Din analiza noastră, capitalele ţărilor din estul Europei au ajuns deja marile oraşe din vestul continentului. Oraşele secundare mai au încă de lucrat. Surpriza a fost să constatăm că oraşele secundare sunt poli de dezvoltare cu aceeaşi dinamică de creştere“, a transmis Marcel Ionescu-Heroiu.

Analiza pe oraşele secundare arată, de asemenea, că acestea sunt pe creştere constantă, potrivit datelor statistice din perioada 2000-2011, însă expertul atrage atenţia că „geografia contează“. Acest fapt se observă şi în indicatorii economici, dar şi în indicii legaţi de calitatea vieţii, unde există decalaje puternice între oraşe precum Timişoara şi Cluj-Napoca şi alte zone urbane. „Mai ales în Regiunea de Nord-Est, zonele urbane sunt slab populate. Cel mai bine în această parte a ţării stă Iaşul“, a mai punctat expertul. Capitala Moldovei şi zona urbană funcţională din jur, respectiv localităţile de unde oamenii se deplasează frecvent către oraşul-centru, se află pe locul şase într-un top al atractivităţii. Clasamentul a fost realizat în baza unui amplu chestionar, la care locuitorii au trebuit să se pronunţe cu privire la locul de muncă, educaţie, sănătate şi alte aspecte ce ţin de calitatea vieţii.

Cele mai atractive oraşe secundare

Astfel, într-un top al celor mai atractive oraşe secundare din România, pe primul loc se clasează Cluj-Napoca, apoi Timişoara, Braşov, Constanţa, Sibiu şi abia pe şase se află Iaşul. Capitala Moldovei se situează pe aceeaşi poziţie şi în ceea ce priveşte „indicele de magnetism“. „Atunci când am analizat indicele de magnetism am luat în calcul printre altele venitul firmelor pe cap de locuitor, număr de salariaţi, proximitatea faţă de Bucureşti, dar şi investiţiile pe cap de locuitor. Bucureştiul a ajuns la un nivel de saturaţie“, a transmis expertul.

În raportul Băncii Mondiale se subliniază şi cele patru mari domenii pe care administraţia publică, dar şi mediul de business ar trebui să le ia în calcul. Astfel, focusul ar trebui direcţionat către susţinerea infrastructurii metropolitane- reţele de transport public şi de business pentru întreaga zonă urbană funcţională; investiţii în calitatea vieţii urbane, de la zone verzi, alei pietonale, piste de biciclişti; atragerea capitalului urman, „elemen cheie pentru competitivitatea oricărei regiuni“ şi întărirea sectorului privat prin încurajarea antreprenoriatului local.

Marius Cristea, cel care a făcut o analiză mai amănunţită pe situaţia Iaşului, a arătat faptul că în creşterea zonei urbane funcţionale a jucat un rol hotărâtor dezvoltarea aeroportului: „asta a şters o parte din frustrările legate de lipsa autostrăzii. Poate ar trebui să depăşim momentul în care aşteptam camioanele cu mărfuri pe autostrăzi şi să ne dorim să vină mai mulţi specialişti cu avionul“. Totodată, un rol important în au universităţile şi faptul că acestea au atras populaţie tânără, care ulterior a intrat pe piaţa muncii din această zonă a ţării.

Autor: Alina Stan